Monday, November 10, 2008

Origami




Impaturesti coltul 2 si coltul 3 peste varful triunghiului, apoi mai indoiesti o data colturile noi; desfaci; pliezi pe dos; indoiesti din nou, rulezi si lipesti. Asa faci o petala. Pentru o floare, fireste, iti trebuie mai multe.
Pentru povestea din hartie cu mosul si baba trebuie sa faci 126 de pasi dintre care 94 sunt diferiti. Aia este intr-adevar o poveste frumoasa, pe care putini o mai stiu. Iti trebuie un patrat mare de hartie si multa rabdare. S-ar putea sa nu-ti iasa din prima, s-ar putea sa te enervezi, sa o mototolesti si sa o arunci.
Dar pentru o iubire ce iti trebuie? Este clar, 2 bucati de hartie, pe care daca le impaturesti cu grija, iti iese un fluture bicolour. Dar daca iti iese un cocor, ce faci? Sau daca nu indoiesti bine si nu-ti iese nimic? Sau daca ai gresit un pas si ai compromis hartia? Este foarte simplu: o arunci. Nimeni nu-si doreste o jucarie din hartie botita.
Bine, dar intr-o relatie nu poti arunca pe cineva, asa, pur si simplu, pentru ca nu s-a pliat prea bine pe hartia ta. In primul rand pentru ca oamenii au sentimente si ceea ce pare gresit din coltul tau la celalalt, ar putea fi...doar o parere. Asta pentru ca si din coltul lui apare ceva in neregula la tine. Si atunci de unde stii ce e bine?
In plus, cu oamenii nu e la fel ca si cu hartia, adica daca nu mai corespund schitei, iei altii in loc. 2 bucati de hartie mai gasesti la fel, dar 2 oameni nu. Si daca tu ai arunca hartia aia albastra cu dungulite roz, poti fi sigur ca mai gasesti alta la fel. Cu oamenii nu sta insa asa povestea. Fireste, mai sunt si alte femei mignone, cu strungareata si par ondulat, dar clar niciuna nu va mai fi la fel. E ca si cum ai lua tot hartie albastra cu dungulite roz, dar de cu totul alta grosime si textura...si rezultatul poate fi si mai putin satisfacator.
Mai mult, atunci cand te decizi sa arunci hartia, arunci ambele bucati pentru ca una o sifoneaza pe cealalta; deci, indiferent unde a fost greseala, ambele hartii au de suferit. Cam asa e si intr-o relatie: vina nu apartine unuia sau celuilalt, ci amandurora. Cand parasesti pe cineva, iti asumi vina ca ai gresit si tu.
Ei bine, origami nu are deci nicio sugestie pentru iubire, chiar daca oamenii se indoiesc unul de celalalt si se pliaza unul dupa celalalt, ca si hartia. Si poate chiar e mai bine asa: cum ai putea mentine flacara iubirii intr-o relatie de hartie? S-ar cam alege scrumul de poveste, nu-i asa?
Si, din fericire, cand intr-o relatie hartia s-a indoit gresit asta se numeste criza si se rezolva in doi. Unul lasa de la el 2 milimetri, altul 2,5 si se revine la normal. Iar urma pur si simplu nu se mai observa, pentru ca oamenii nu sunt mototoale de hartie si o acopera cu iertare.

4 comments:

Jean Bica said...

Mai ce adanc... Deci se poate totusi sa ii impaturesti si pe oameni? sau faci porumbei sau barcute din ei?

Anonymous said...

....dintr-o extrem de proaspata experienta, as zice ca partea cu "lasatul" e discutabila.....zicea cineva ca in viata,mult mai importantă decât trecutul, decât educaţia, decât banii, decât circumstanţele, decât eşecul, decât succesul, decât ceea ce cred sau gândesc alţii,decât imaginea, harul sau talentul, e ATITUDINEA! ....si cate nu se pot broda pe tema asta!

Ekramuddin Nasir said...
This comment has been removed by a blog administrator.
tech solution said...
This comment has been removed by a blog administrator.